Substantiv

• instituție de învățământ public, unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline; p. ext. activitate legată de această instituție.
• localul, clădirea în care este instalată și funcționează instituția de mai sus.
• totalitatea elevilor și a cadrelor didactice dintr-o asemenea instituție de învățământ.
• (fig.) izvor, sursă de cunoștințe, de învățături; mijloc, sistem de instruire într-un anumit domeniu; p. ext. învățătură, experiență dobândită pe această cale.
• (fig.) curent, mișcare științifică, literară, artistică etc. care grupează în jurul ei numeroși adepți; baza teoretică a acestei mișcări.

Sinonime

• 1: învățătură, studiu

Cuvinte derivate

• scolastic, scolasticesc
• școlar
• școlăresc
• școli

Cuvinte compuse

• școală elementară
• școală muzicală
• școală primară
• școală secundară
• școală societară

Cuvinte apropiate

• grădiniță
• facultate
• liceu
• universitate

Expresii

• A face școală = a avea un număr de adepți

Exemple

• A plecat la școală.
• Școala flamandă.

Substantiv

• sinteză a proceselor biologice, fizice, chimice, mecanice care caracterizează organismele; faptul de a fi viu; stare a ceea ce este viu.
• epitet dat unei ființe iubite, care reprezintă totul în existența cuiva.
• existență umană, petrecere a omului pe pământ.
• ansamblul fenomenelor biologice (creștere, metabolism, reproducere etc.) pe care le prezintă organismele animale sau vegetale de la naștere până la moarte.
• (fig.) vietate, ființă; spec. om.
• (în credințele religioase; determinat prin „de apoi”, „de veci” etc.) existență de dincolo de moarte.
• mod, fel, ansamblu de condiții materiale și morale ori mediu în care se desfășoară existența unei ființe sau a unei colectivități; totalitatea actelor săvârșite de cineva în timpul existenței sale.
• ceea ce este necesar pentru existența zilnică a cuiva; trai (zilnic).
• timp cuprins între nașterea și moartea cuiva; șirul evenimentelor întâmplate în acest timp.
• biografie (relatată oral sau în scris).

Sinonime

• 1: ființă
• 3-4: existență
• 5: ființă, vietate
• 7: trai, (înv.) cust, custare
• 8: trai, viețuire, (pop.) sălășluire, (înv.) sălășluință
• 10: biografie

Antonime

• moarte

Cuvinte derivate

• viețaș
• viețișoară
• viețui
• viețuire
• viețuitor

Cuvinte apropiate

• via
• vită
• viu

Paronime

• viță

Expresii

• A fi în viață = a trăi
• A trece (sau a se trece) din viață = a muri
• A aduce (pe cineva) la viață = a face (pe cineva) să-și recapete cunoștința, sănătatea; a însănătoși
• A fi între viață și moarte = a fi în pericol să moară
• A mântui (cuiva) viața = a scăpa (pe cineva) dintr-o mare primejdie, a salva de la moarte
• A-și pune viața în primejdie (sau la mijloc) = a face ceva cu riscul vieții, a risca foarte mult
• A lua (sau a căpăta) viață = a lua ființă, a se naște; a se produce
• Când ți-e viața mai dragă = când nici nu te aștepți, când nici nu te gândești
• O viață de om = vreme foarte îndelungată
• A avea șapte vieți = scăpa viu și nevătămat din multe situații critice
• A otrăvi viața/zilele (cuiva) = a pricinui (cuiva) încontinuu necazuri, supărări etc.
• În primăvara vieții = în tinerețe
• Viață de câine = viață foarte grea
• Cu prețul vieții = punându-și viața în pericol

Exemple

• Pe când nu era viață.
• Și-a dat viața pentru patrie.
• Au dus o viață agitată.
• Nivel de viață.
• Viața lui îndelungată pe aceste locuri.