Adjectiv- care este independent de orice condiții și relații, care nu este supus nici unei restricții, care nu are limite; necondiționat, perfect, desăvârșit.
- (despre fenomene social-economice, în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă) considerat în raport cu sine însuși și nu în comparație cu alte fenomene asemănătoare; care se află pe treapta cea mai de sus.
- (mat.; despre mărimi) a cărui valoare nu depinde de condițiile în care a fost măsurat sau de sistemul la care este raportat.
Sinonime- 1: adânc, complet, deplin, desăvârșit, perfect, profund, total
- 2: necondiționat, suprem, suveran, total
AntonimeCuvinte derivate- absolutiza
- absolutizant
- absolutizare
- absolutizat
Cuvinte compuse- monarhie absolută
- valoare absolută
- verb absolut
Cuvinte apropiate- absoluitate
- absolutamente
- absolutism, absolutizm
- absolutist
- absolutistic
- absolutoriu
- absoluțiune, absoluție
Exemple- Liniște absolută; întuneric absolut.
- Autoritate absolută.
Substantiv- (fil.) principiu veșnic, imuabil, infinit, care, după unele concepții filozofice, ar sta la baza universului.
Cuvinte compuse- adevăr absolut
- eu absolut
- idee absolută
- spirit absolut
Adverb- (servește la formarea superlativului) cu totul, cu desăvârșire; exact, întocmai, perfect.
- (întărind un pronume sau un adverb negativ)
Exemple- Argumentare absolut justă.
- N-a venit absolut nimeni.
| Adjectiv- care se referă, se raportează la ceva sau la cineva, care are legătură cu ceva sau cu cineva.
- care are o valoare dependentă de anumite condiții, de un sistem de referință etc.; evaluat, determinat cu aproximație; condiționat, limitat, variabil.
- care depinde de un termen în absența căruia ar fi fără sens.
- (adverbial) aproximativ, mai mult sau mai puțin, aproape.
- care privește relația dintre termeni considerați independenți de această relație.
- care nu există decât în relație cu altceva.
Cuvinte compuse- pronume relativ, adverb relativ
- propoziție relativă
- cronologie relativă
- mișcare relativă
|
Comentarii: