Substantiv

• aliaj de cupru și zinc, galben-auriu, maleabil, ductil, ușor de prelucrat, cu numeroase și variate întrebuințări în industrie.
• (la pl.) obiecte de alamă; alămărie.
• (la pl.) instrumente muzicale de suflat din alamă.

Sinonime

• 1: (reg.) (prin Ban.) mesing
• 2: (la pl.) alămărie

Cuvinte derivate

• alămar
• alămărie
• alămi
• alămiu

Substantiv

• aliaj de cupru cu staniu, aluminiu, plumb etc., mai dur și mai rezistent decât cuprul, având numeroase întrebuințări tehnice.
• obiect de artă făcut din aliajul definit mai sus.
• pigment metalic de culoare galbenă, cu care se vopsește un obiect.
• culoare arămie a pielii în urma expunerii la soare sau la vânt.

Cuvinte compuse

• epoca de bronz, epoca bronzului

Expresii

• Caracter de bronz = caracter ferm, neclintit