Substantiv

• aliaj de cupru și zinc, galben-auriu, maleabil, ductil, ușor de prelucrat, cu numeroase și variate întrebuințări în industrie.
• (la pl.) obiecte de alamă; alămărie.
• (la pl.) instrumente muzicale de suflat din alamă.

Sinonime

• 1: (reg.) (prin Ban.) mesing
• 2: (la pl.) alămărie

Cuvinte derivate

• alămar
• alămărie
• alămi
• alămiu

Substantiv

• (chim.) element chimic, metal de culoare roșiatică, foarte maleabil și bun conducător de căldură și de electricitate, cu numărul atomic 29 și simbolul Cu.

Sinonime

• (chim.) aramă

Cuvinte derivate

• cupra
• cuprare
• cuprat

Cuvinte apropiate

• cupremie
• cupri-
• cupric
• cuprifer
• cuprină
• cuprism
• cuprit
• cupro-
• cuproaliaj
• cuproaluminiu
• cupronichel
• cupros
• cuproterapie
• cuprotipie
• cuproxid
• cuprurie