Substantiv

• (entom.) (Apis mellifera) insectă din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt și lins, iar cu picioarele posterioare pentru strângerea polenului, cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos, și care trăiește în familii, producând miere și ceară.
• (bot.) (Ophrys, mail ales Ophrys apifera) plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori violacee, dispuse în spic, asemănătoare cu o albină.

Sinonime

• 1: (entom.) (înv. și pop.) muscă, (reg.) bâză

Cuvinte derivate

• albinar
• albinărel
• albinărie
• albinărit
• albinel
• albinet
• albiniș
• albinioară
• albiniță
• albinușă

Cuvinte compuse

• ciuma-albinelor
• iarba-albinelor
• lupul-albinelor
• molia-albinelor

Expresii

• Știi bancul cu albinele? = (iron. – aluzie la interj. „roiu!”) pleacă de aici!, fugi!

Exemple

• Albina produce mierea.

Substantiv

• masculul albinei.
• epitet dat unui bărbat care nu vrea să lucreze și trăiește din munca altora.

Sinonime

• 1: (entom.) (prin Mold.) lăutar

Exemple

• Albină lucrătoare și trântor.