Substantiv

• trecere a unui astru sub orizont; priveliște oferită de soare când apune.
• unul dintre cele patru puncte cardinale, opus răsăritului; (p. ext.) loc pe orizont, regiune, țară situată spre acest punct cardinal.
• timp al zilei când apune soarele.
• (fig.) declin, decădere, dispariție.

Sinonime

• 1: asfințire, asfințit, (livr.) crepuscul, declin, (rar) apunere
• 2: vest, occident
• 3: asfințit
• 4: decădere, declin, regres

Antonime

• 1: răsărit

Cuvinte derivate

• apusean

Cuvinte apropiate

• apune
• apunere

Exemple

• Apusul soarelui.

Adjectiv

• dispărut pentru totdeauna.

Sinonime

• trecut, stins

Exemple

• Vremuri apuse.

Verb

• forma de participiu trecut pentru apune.

Substantiv

• faptul de a răsări.
• trecere a unui astru la orizont; momentul apariției unui astru la orizont; (spec.) moment al zilei când răsare Soarele.
• (fig.) începutul unei ere sau al unei vieți noi.
• punct cardinal situat în partea orizontului de unde răsare Soarele; est.
• țară, ținut așezat în direcția răsăritului față de un punct de reper dat; orient; (colectiv) popoarele dintr-un astfel de ținut sau dintr-o astfel de țară.

Cuvinte derivate

• răsăritean

Expresii

• Răsăritul și Apusul = lumea întreagă

Adjectiv

• (despre plante) care a ieșit din pământ; încolțit.
• (despre copii) care s-a dezvoltat mai mult; mai mare (cu puțin) decât alți copii.
• care depășește măsura comună, obișnuită; (fig.) mai deosebit, mai de seamă; valoros.