Substantiv

• loc special amenajat unde se treieră cerealele; arman.
• suprafață de teren sau platformă pe care se așază cărămizile la uscat, se montează unele elemente de construcții, se prepară betonul etc.

Substantiv

• (mat.) măsură a unei suprafețe (exprimată în valori numerice).
• (suprafață, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui grup de plante sau de animale etc.
• (fig.) întindere, suprafață.

Exemple

• Aria cercului.

Substantiv

• compoziție muzicală vocală (cu acompaniament de orchestră, de pian etc.) care face parte dintr-o operă, operetă etc.
• compoziție muzicală instrumentală asemănătoare cu aceea definită mai sus.

Substantiv

• (mat.) suma lungimilor laturilor unui poligon; linie închisă care mărginește o suprafață.
• suprafață cuprinsă într-un perimetru; limită a teritoriului unei localități, a unei zone etc.