Substantiv

• copil de sex bărbătesc.
• (reg.; la pl.) copii (indiferent de sex).
• persoană de sex bărbătesc ieșită nu de mult din vârsta copilăriei; p.ext. adolescent, flăcău.
• cu nuanță afectivă, despre bărbați mai în vârstă.
• fiu, fecior (al cuiva).
• (rar) servitor, slugă.

Sinonime

• 1: (înv. și pop.) făt, (reg.) prunc
• 2: fiu

Antonime

• fată

Cuvinte derivate

• băia
• băiată
• băietan
• băiețandru
• băiețaș
• băiețel
• băiețesc
• băiețește
• băieți
• băiețică
• băiețime
• băiețire
• băiețoi

Cuvinte apropiate

• bărbat
• fecior
• fiu

Exemple

• A născut un băiat și o fată.
• Bun băiat!
• Băiat la vite.

Substantiv

• persoană adultă de sex masculin.
• persoană plină de energie și de fermitate; om în toată firea.
• persoană de sex masculin căsătorită, considerată în raport cu femeia ce i-a devenit soție.

Sinonime

• 1: om
• 3: soț

Antonime

• femeie

Cuvinte derivate

• bărbătesc
• bărbătește
• bărbătos
• bărbătuș
• bărbățel
• bărbăție
• îmbărbăta

Cuvinte apropiate

• barbă
• băiat
• fiu
• masculin
• om

Expresii

• Bărbat de stat = persoană marcantă, aflată într-un post de conducere important
• Deal bărbat = coastă abruptă, pantă

Exemple

• Femei și bărbați.