Substantiv

• (în basme) monstru care întruchipează răul, imaginat ca un șarpe uriaș cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat.

Sinonime

• (mitol.pop.) (pop.) șarpe, (prin Olt.) bălăoană, (înv.) ajder, zmeu

Cuvinte derivate

• balauroaică
• bălăoană

Cuvinte compuse

• Capul-Balaurului
• iarba balaurului

Cuvinte apropiate

• drac
• dragon

Exemple

• Un balaur cu șapte capete.

Substantiv

• personaj fantastic din basme, imaginat ca un uriaș cu puteri supranaturale, întruchipând răutatea și fiind întotdeauna învins de forțele binelui.
• (fig.) erou, viteaz.
• (fig.) cal focos și aprig.
• balaur.
• (în credințele populare) boală pricinuită de dragoste.

Cuvinte derivate

• zmeiesc
• zmeios
• zmeoaică, zmeoaie

Cuvinte compuse

• buruiana-zmeului
• coada-zmeului
• floarea-zmeului

Expresii

• A se lupta ca un zmeu = a se lupta vitejește

Substantiv

• jucărie făcută dintr-un dreptunghi de hârtie, pânză etc. fixat pe un schelet ușor de lemn, care se ridică în aer la bătaia vântului și care este mânuită de pe pământ cu ajutorul unei sfori lungi.

Sinonime

• (prin Transilv. și Ban.) șercan

Exemple

• Zmeu de hârtie, cu speteze.