Substantiv

• cristale de zăpadă care se formează noaptea (în anotimpurile de tranziție) prin înghețarea vaporilor de apă din atmosferă și care se depun pe plante, pe sol, pe obiecte.
• (pop.) chiciură.
• strat fin, alburiu, care acoperă unele fructe (sau plante).
• (fig.) cantitate mică de...

Sinonime

• 1: (met.) (rar) promoroacă, (Olt., Ban. și Bucov.) chidă
• 3: pruină
• 4: pic

Cuvinte derivate

• bruma
• brumar
• brumare
• brumat
• brumatic
• brumărea
• brumărel
• brumăriu
• brumos

Cuvinte compuse

• brumar mare
• brumar mic
• floarea-brumei

Cuvinte apropiate

• apă
• ceață
• nea
• negură
• nor
• omăt
• ploaie
• seninătate
• soare
• zăpadă

Expresii

• Bătut de brumă = a) înghețat în urma brumei; b) albit; încărunțit

Exemple

• S-a lăsat bruma peste câmpii.
• Brumă de învățătură.

Substantiv

• picături de apă care acoperă dimineața suprafața pământului, obiectele de pe sol, vegetația etc., formate prin condensarea vaporilor de apă din atmosferă în momentul în care temperatura scade până la punctul la care vaporii ajung la saturație.

Cuvinte derivate

• rourică
• rouros
• roușoară

Cuvinte compuse

• temperatură de rouă
• roua-cerului