Substantiv

• (zool.) (Capreolus capreolus) animal rumegător sălbatic, mai mic decât cerbul, cu picioare subțiri și agile, cu coarne mici.
• (zool.) (spec.) masculul căprioarei.
• (constr.) fiecare dintre bârnele încrucișate care fac parte din scheletul acoperișului unei case.
• (tehn.) fiecare dintre lemnele care formează suportul pe care se așază scândurile patului, platforma zidarului etc.

Sinonime

• 2: (zool.) (pop.) țap
• 3: (constr.) (reg.) martac, (Transilv.) cafer, (Transilv., Ban. și Bucov.) corn
• 4: (tehn.) capră

Cuvinte derivate

• căprioraș
• căprioreală
• căpriori
• căpriorire
• căpriorit

Cuvinte apropiate

• capreolat
• căprioară

Exemple

• Căprior la o casă.
• Căpriorul este un suport de lemn.

Substantiv

• (zool.) (Cervus, mai ales Cervus elaphus) mamifer rumegător de pădure, de talie mare, zvelt, cu coarne bogat ramificate, cu coada scurtă.
• (zool.) masculul cerbului.
• (mai ales art.) (rar) vechi dans de ritual care simbolizează primăvara.

Sinonime

• 1: (zool.) (Mold. și Bucov.) plotun

Cuvinte derivate

• cerbar
• cerbărie
• cerboaică

Cuvinte compuse

• buretele-cerbilor
• busuiocul-cerbului
• capul-cerbului
• cerb-lopătar
• iarba-cerbilor
• limba-cerbului
• spinele-cerbului, spinul-cerbului

Cuvinte apropiate

• cervid
• cervin