Substantiv

• funie groasă obținută prin răsucirea unor (grupuri de) fire vegetale sau metalice, folosită la utilajul de transport sau de ridicat.
• conductă electrică formată din mai multe fire izolate (acoperite cu un înveliș vegetal sau metalic).
• unitate de măsură pentru distanțe, egală cu a zecea parte dintr-o milă marină, adică cu 185,2 m; ancablură.

Adjectiv

• care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică.

Cuvinte derivate

• electroconductor

Cuvinte compuse

• conductor electric

Substantiv

• corp sau material care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică.

Substantiv

• funcționar la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează vagoanele.
• (rar) vatman; șofer.
• supraveghetor și diriguitor al unei echipe de lucrători; șef de echipă.
• (înv.) călăuză.

Cuvinte derivate

• conductoare