Substantiv

• (bot.) (Allium cepa) plantă erbacee legumicolă, bienală, din familia liliaceelor, comestibilă, cu miros puternic, specific, cu tulpina aeriană dreaptă, cilindrică și verde și cu cea subterană în formă de bulb, cu frunze cilindrice și cu flori albe numeroase, dispuse în inflorescențe dese.
• (p.ext.) bulbul cepei, cu miros specific și cu conținut bogat de vitamine, folosit în alimentație; (p.gener.): orice bulb al unei plante.

Sinonime

• 2: (bot.) bulb

Cuvinte derivate

• cepar
• cepărie
• cepoi
• cepușoară, cepișoară, cepșoară
• cepușor

Cuvinte compuse

• ceapa-ciorii
• ceapă-ciorească
• ceapă-de-apă
• ceapă-de-mare
• ceapă de sămânță

Expresii

• Nu face (sau nu valorează nici cât) o ceapă degerată = se spune despre cineva (sau despre ceva) fără nici o valoare

Substantiv

• (bot.) (Allium porrum) plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică, groasă și înaltă, cu frunzele lanceolate și cu bulb cărnos.

Sinonime

• (bot.) (reg.) ai, hașmă, horceag, poroaică, poroi, pur, ceapă-albă, ceapă-blândă, coada-vacii

Cuvinte derivate

• prăzuliu

Cuvinte compuse

• galben-praz

Cuvinte apropiate

• crisopraz
• poraceu

Expresii

• A mânca praz = a spune minciuni
• Adio și-un praz verde = se spune pentru a exprima indiferența totală a cuiva față de cineva sau ceva