Substantiv

• (zool.) (Cervus, mai ales Cervus elaphus) mamifer rumegător de pădure, de talie mare, zvelt, cu coarne bogat ramificate, cu coada scurtă.
• (zool.) masculul cerbului.
• (mai ales art.) (rar) vechi dans de ritual care simbolizează primăvara.

Sinonime

• 1: (zool.) (Mold. și Bucov.) plotun

Cuvinte derivate

• cerbar
• cerbărie
• cerboaică

Cuvinte compuse

• buretele-cerbilor
• busuiocul-cerbului
• capul-cerbului
• cerb-lopătar
• iarba-cerbilor
• limba-cerbului
• spinele-cerbului, spinul-cerbului

Cuvinte apropiate

• cervid
• cervin

Substantiv

• (zool.) masculul caprei domestice, al caprei-negre și al căprioarei.
• (spec.) pahar special de bere, cu toartă, având capacitatea de 300 ml; conținutul unui astfel de pahar.

Sinonime

• 1: (zool.) căprior

Cuvinte derivate

• țapoș
• țăpuc
• țăpulean

Cuvinte compuse

• barba-țapului
• țap-negru
• țap-roșu
• țap ispășitor

Cuvinte compuse

• țeapă

Expresii

• A sta ca un țap logodit = a sta țeapăn, prostit, aiurit