Substantiv

• fel de mâncare care constă dintr-o zeamă (acrită) preparată cu legume, adesea și cu carne.

Sinonime

• (reg.) zeamă

Cuvinte derivate

• ciorbagiu
• ciorbalâc

Cuvinte compuse

• ciorbă de burtă
• ciorbă de conopidă
• ciorbă de dovleac
• ciorbă de legume
• ciorbă de perișoare
• ciorbă de potroace
• ciorbă de pui
• ciorbă de ștevie
• ciorbă de vită

Cuvinte apropiate

• supă

Expresii

• A se amesteca în ciorba cuiva (sau a altuia) = a se amesteca (nedorit) în afacerile, în treburile altuia
• A pune (sau a băga etc.) pe toți într-o ciorbă = a considera și a trata la fel mai mulți oameni, fără a ține seama de valoarea, situația etc. lor deosebită
• Ciorbă lungă = a) ciorbă cu mult lichid; ciorbă subțire; b) vorbărie multă, dar fără conținut; pălăvrăgeală

Exemple

• A mâncat o ciorbă cu borș.
• Ciorbă de știucă.
• Ciorbă de pui.

Substantiv

• fiertură de carne, de legume sau de carne cu legume, uneori cu adaos de tăiței, fidea etc.

Sinonime

• (pop.) zeamă, (reg.) sorbitură

Cuvinte derivate

• supa

Cuvinte apropiate

• ciorbă

Exemple

• Supă de pasăre.