Substantiv

• (ornit.) masculul găinii; (Gallus gallus) pasăre domestică mai mare decât găina, cu o creastă roșie dezvoltată, cu cioc ascuțit și cu penele de diferite culori.
• (pop.) nume dat masculilor unor păsări.

Sinonime

• 1: (ornit.) (rar, adesea glumeț) cucurigu, pintenat, (înv. și pop.) cântător

Antonime

• (ornit.) găină

Cuvinte derivate

• cocoșar
• cocoșel
• cocoșesc
• cocoșește
• cocoși
• cocoșire
• cocoșit
• cocoșoaică

Cuvinte compuse

• cap-de-cocoș
• coada-cocoșului
• cocoș-de-mesteacăn
• cocoș-de-munte sau cocoș-sălbatic
• cocoș-de-sihlă
• cocoș de vânt
• cocoșel-de-câmp
• creasta-cocoșului
• iarba-cocoșului
• piciorul-cocoșului
• talpa-cocoșului

Paronime

• cocos

Expresii

• A fi cocoș de vânt = a se da după împrejurări; a fi conformist
• Basm (sau poveste) cu cocoșul roșu = povestire, întâmplare fără sfârșit sau neadevărată
• Cânta cocoșul (într-o casă) = se spune pentru a arăta că într-o familie dată bărbatul are cuvântul hotărâtor
• La (pe la sau spre) cântatul cocoșilor = în zori de zi

Exemple

• Cocoșul este masculul găinii.

Substantiv

• (mil.) ciocănel percutor la armele de vânătoare.
• (tehn.) pârghie de comandă a supapei la ciocanele acționate cu aer comprimat sau cu aburi.

Sinonime

• 1: (mil.) percutor, (Transilv.) scăpărătoare

Exemple

• Cocoș la o armă de vânătoare.

Substantiv

• (pop.) partea centrală a miezului pepenului verde, mai dulce și lipsită de sâmburi.
• (reg.; la pl.) floricele (de mâncat).

Sinonime

• 1: (bot.) inimă
• 2: floricele de porumb

Exemple

• Cocoș la pepenele verde.

Substantiv

• (la box) categorie în care sunt încadrați boxerii între 51 și 54 kg și luptătorii între 52 și 57 kg.
• (p.restr.) boxer sau luptător care face parte din această categorie.

Substantiv

• (ornit.) (Gallus domestica) specie de pasăre domestică, crescută pentru carne și ouă; pasăre care face parte din această specie.
• (p.restr.) femela cocoșului.

Sinonime

• 1: (ornit.) (reg.) tiucă

Antonime

• 2: (ornit.) cocoș

Cuvinte derivate

• găina, găini
• găinar, găinăreasă
• găinare, găinire
• găinărie
• găinușă
• găinușe
• găinuță

Cuvinte compuse

• chioara-găinii
• coadă-de-găină
• cur-de-găină
• floarea-găinii
• găina-lui-Dumnezeu
• găină-cu-mărgăritare
• găină-de-apă
• găină-de-mare
• găină-de-munte
• găină-părăsită
• găină-sălbatică
• gușa-găinii
• iarba-găinii
• leucoza găinilor
• moartea-găinilor
• orbul găinilor, orbul găinii
• ouăle-găinilor
• papa-găinii
• părăsita-găinilor
• unghia-găinii

Cuvinte apropiate

• găinaț

Expresii

• A avea orbul găinilor = a nu vedea bine, deslușit (mai ales seara)
• A i se face (cuiva) pielea de găină (sau de gâscă) ori pielea găinii (sau a gâștii) = a i se încreți (cuiva) pielea (de frică, de frig etc.)
• (intranz.; rar) A petrece ca găina la moară = a trăi bine, a avea un trai îmbelșugat
• A se culca (odată) cu găinile = a se culca foarte devreme
• A sta ca o găină (sau curcă) plouată = a) a fi lipsit de curaj; b) a fi indispus
• A umbla ca o găină beată = a umbla împleticindu-se
• Cântă găina în casă = se zice când într-o căsnicie cuvântul hotărâtor îl are femeia
• De râsul găinilor = de nimic; de batjocură