Substantiv

• (bot.) pădure mare, deasă și bătrână.
• (p.ext.) bucată mare de pâine sau mămăligă.

Sinonime

• 1: (bot.) pădure

Cuvinte derivate

• codrean
• codroi

Cuvinte compuse

• cânepa-codrului
• doamna-codrului
• floara-codrului
• iarba-codrului
• mama-codrului

Substantiv

• (bot.) întindere mare de teren acoperită de copaci; mulțime densă de copaci crescuți în stare sălbatică, în care predomină una sau mai multe specii, pe lângă care se mai află arbuști, plante erbacee, mușchi etc., precum și diferite specii de animale.
• (fig.) (urmat de determinări) grămadă mare de obiecte de același fel (de obicei în poziție verticală) care acoperă o suprafață.

Sinonime

• 1: (silv.) codru, (rar) silvă, (înv.) pădurărie

Antonime

• câmpie

Cuvinte derivate

• despăduri
• despădurire
• despădurit
• pădurar, pădurari
• pădurareș
• păduraș
• pădurat
• păduratic
• pădurănesc
• pădurăresc
• pădurărie
• pădurărit
• pădurea
• pădurean, pădureană, pădureancă
• păduresc
• pădureț
• păduri
• pădurice
• păduricios
• păduridă
• pădurire
• păduriște
• pădurit
• păduriță
• păduroi
• păduroaică
• păduroniu
• păduros, păduroasă
• împăduri
• împădurire
• împădurit

Cuvinte compuse

• Muma Pădurii
• pădure-livadă
• pădure-parc
• pădure virgină
• Pădurea Neagră

Cuvinte apropiate

• silvicultură

Expresii

• A căra lemne în pădure = a face un lucru inutil
• Nu este pădure fără uscături = nu există colectivitate fără elemente criticabile în sânul ei
• Parcă ar fi născut (sau crescut) în pădure = se spune despre o persoană cu o comportare urâtă, lipsită de educație

Exemple

• Animalele din pădure.
• Pădure de salcâmi.
• Pădure de pini.
• O pădure de mâini s-a ridicat în clasă.