Substantiv

• acțiunea de a (se) compune și rezultatul ei; alcătuire, îmbinare.
• (concr.) bucată literară sau muzicală; compoziție.
• (concr.) lucrare școlară asupra unei teme.
• (lingv.) sistem de formare a cuvintelor prin alipirea mai multor cuvinte având drept rezultat un cuvânt nou.

Substantiv

• studiu de proporții restrânse asupra unor teme filozofice, literare sau științifice, compus cu mijloace originale, fără pretenția de a epuiza problema.
• (sport; la rugbi) încercare.
• probă preliminară de mărci poștale pe hârtie și în culori diferite în vederea alegerii prototipului definitiv al întregului tiraj.

Cuvinte derivate

• esaveraj
• microeseu