Substantiv

• (bot.) plantă cu trunchiul lemnos și înalt, ale cărei crengi se ramifică la o distanță oarecare de sol, formând o coroană.

Sinonime

• (bot.) arbore, pom

Cuvinte derivate

• copăcărie
• copăcei
• copăcel

Expresii

• A nu vedea pădurea din cauza (sau din pricina) copacilor = a da o importanță exagerată detaliilor în detrimentul ansamblului

Substantiv

• (bot.) nume generic pentru orice arbore sălbatic sau cultivat care produce fructe comestibile.

Sinonime

• (bot.) arbore, copac, (înv. și pop.) lemn

Cuvinte derivate

• pomărit
• pomicol
• pomicultură
• pomișoară
• pomișor
• pomiște
• pomițel
• pomuleț
• pomușel

Cuvinte compuse

• pom de iarnă, pom de Crăciun
• pomul mortului

Cuvinte apropiate

• poamă
• pomet
• pomolog
• pomologie

Expresii

• A fi în pom = a se afla într-o situație dificilă/precară

Exemple

• Un pom frumos.