Substantiv

• totalitatea organelor unei ființe vii; organismul considerat ca un întreg anatomic și funcțional; trup.
• cadavru.
• denumire a unor structuri anatomice.
• partea principală a unui obiect, a unei construcții, a unei mașini etc.
• conținutul unei scrisori (fără formula de introducere și de încheiere și fără adresă); cuprinsul unei cărți.
• (fiz.) agregat de molecule, porțiune de materie cu masă diferită de zero.
• (chim.) substanța definită (organică sau anorganică).
• totalitatea persoanelor care, prin funcție sau prin profesiune, formează o unitate deosebită, legal constituită.
• (cu determinări introduse de prepozitia "de") mare [unitate] militară, cuprinzând mai multe divizii, de obicei de aceeași categorie. Corp de aviație.

Sinonime

• 1: (anat.) trup
• 2: cadavru
• 3: (anat.) trunchi, trup
• 4: cuprins

Cuvinte derivate

• corporal
• corporatism
• corporativ
• corporație
• corpulent
• corpuscul
• incorpora

Cuvinte compuse

• corp ceresc
• corp compus
• corp constituit
• corp de casă, corp de case
• corp de gardă
• corp de legi
• corp de literă
• corp de trupă
• corp delict
• corp geometric
• corp legislativ, corp legiuitor
• corp simplu
• corp străin

Expresii

• A face corp cu cineva = a se uni, a se asocia cu cineva
• Corp de casă (sau de case) = clădire, casă mare (cu mai multe apartamente sau aripi

Exemple

• Sufletul și corpul.
• Omul este alcătuit din cap, gât, corp și membre.
• Corp galben.

Substantiv

• (în filozofia materialistă) substanță concepută ca bază a tot ceea ce există; realitatea obiectivă care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată de aceasta; diversitatea fenomenelor reprezentând diferite forme de mișcare ale acestei realități.
• substanță din care sunt făcute diverse obiecte; obiect, corp, element considerat din punctul de vedere al compoziției sale.
• (pop.) țesătură, pânză, stofă.
• domeniu de cunoaștere, de cercetare etc.; problemă, chestiune.
• conținut, cuprins; fond, esență.
• date, informații care stau la baza unei lucrări.
• totalitatea cunoștințelor care se predau în cadrul unui obiect de studiu (în învățământ).

Cuvinte derivate

• antimaterie

Cuvinte compuse

• materie primă
• materie cenușie
• tablă de materii

Expresii

• A intra în materie = a începe (după o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis