Substantiv

• spațiu cosmic.
• (la grecii antici) universul, considerat ca un tot armonios organizat, infinit în timp și în spațiu, în opoziție cu haosul.

Sinonime

• univers

Cuvinte derivate

• cosmic
• cosmonaut
• cosmopolit

Cuvinte apropiate

• lume

Substantiv

• lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și spațiu, infinit de variată în ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei.
• globul pământesc; parte populată a globului pământesc (împreună cu tot ce se află pe el); locuitorii globului pământesc.
• mediul, cercul, lumea imediată în care trăiește cineva sau ceva: domeniu material, intelectual sau moral.

Sinonime

• 1: cosmos, lume, macrocosm
• 2: natură

Cuvinte derivate

• universal
• universalism
• universalist
• universalitate
• universaliza
• universalizare
• universitar
• universitate

Exemple

• Fenomenele fizice din univers.