Substantiv

• (jur.) greșeală care constă în îndeplinirea neconformă a unei obligații sau în neîndeplinirea ei; greșeală care constă în săvârșirea unui fapt păgubitor sau pedepsit de lege.
• greșeală, vină, vinovăție.

Sinonime

• 1-2: vină

Cuvinte derivate

• culpabil
• culpabilitate
• culpaș, culpeș

Cuvinte compuse

• culpa mea

Cuvinte apropiate

• disculpa
• inculpa

Exemple

• Este culpa mea.

Substantiv

• dorință, gând de a face, de a întreprinde ceva; proiect, plan.
• (jur.) atitudine psihică a unei persoane care își dă seama de caracterul ilicit al faptei sale, prevăzându-i și dorindu-i sau acceptându-i efectele.

Expresii

• A face cuiva proces de intenție = a învinui pe cineva de gânduri pe care nu le-a avut
• A avea intenții serioase (cu)... = a) a fi decis să realizeze ceea ce și-a propus; b) a fi decis să contracteze o căsătorie