Adjectiv

• (despre vorbire) curgător, ușor, fluent.
• (despre an, lună) care este în curs; prezent.
• de fiecare zi, zilnic; actual.
• (despre prețuri) existent într-un moment dat; în curs.
• care circulă; obișnuit, uzual.

Cuvinte derivate

• biocurent
• curenta
• echicurent
• microcurent
• supracurent

Cuvinte compuse

• cont curent
• monedă curentă
• apă curentă

Exemple

• Lucrări curente.
• Expresii curente.

Substantiv

• (și în sintagma curent de aer) deplasare, mișcare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferență de temperatură; flux.
• mișcare a apei în direcția pantei; curs.
• (și în sintagma curent electric) deplasare ordonată, într-o anumită direcție, a purtătorilor de sarcină electrică.
• intensitate a curentului electric.

Cuvinte compuse

• curent de aer
• curent marin, curent oceanic
• curent electric
• curent electric continuu
• curent electric alternativ

Substantiv

• ansamblu de idei, opinii (politice, științifice, artistice) care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de oameni.

Cuvinte compuse

• curent literar, curent artistic

Expresii

• A pune (sau a ține pe cineva) în (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru
• A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent = a se informa despre mersul unui lucru
• A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent (cu ceva) = a se informa cu privire la un lucru

Substantiv

• deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de diferența de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei.
• aer, văzduh.
• curent de aer creat pe cale artificială (cu un dispozitiv, cu evantaiul etc.).

Sinonime

• 2: aer

Cuvinte derivate

• avânt
• avânta
• avântare
• avântat
• vântăraie
• vântoaică
• vântoasă
• vântos
• vântui
• vântuire
• vântuit
• vântura
• vânturare
• vânturat
• vânturătoare, vânturașcă
• vânturător
• vânturel
• vânturos
• zvânta
• zvântare
• zvântat
• zvântura
• zvânturare
• zvânturat

Cuvinte compuse

• brâul-vântului
• brâușorul-vântului
• floarea-vântului
• iarba-vântului
• manșă de vânt, mânecă de vânt
• patul-vântului
• scaiul-vântului
• spinul-vântului
• șipul-vântului
• vânt solar
• vântul negru
• vântură-lume, vântură-țară

Cuvinte apropiate

• ventil
• ventila
• ventilator
• ventilație

Expresii

• Vânt rău = întâmplare nenorocită care lovește pe cineva
• Ce vânt te aduce? = se spune cuiva care a venit pe neașteptate
• A se așterne vântului = a alerga foarte repede
• A se duce pe aripi de vânt = a se duce foarte repede
• A se duce (a porni, a fugi) ca vântul = a merge (a porni, a fugi) foarte repede
• Bate vântul = se spune când un loc, de obicei populat, este (temporar) pustiu
• A-i bate (sau a-i sufla cuiva) vântul în buzunare = a nu avea nici un ban, a fi foarte sărac
• A arunca banii în vânt = a cheltui fără socoteală
• Din (sau de la) cele patru vânturi = din toate părțile, de pretutindeni
• A vedea dincotro bate vântul = a-și da seama de o situație, înainte ca lucrurile să se precizeze cu claritate
• A-l bate vântul (pe cineva) = a fi extrem de slab sau de slăbit
• (rar) A se duce pe vânturi = a se risipi, a se prăpădi
• A face vânt = a) a împinge, a arunca, a azvârli; p. ext. a da afară (dintr-o slujbă); b) (fam.) a scăpa de cineva
• A-și face (sau, rar, a-și da) vânt = a-și lua avânt, a porni cu viteză, cu avânt
• A lua vânt = (despre cai) a porni, cu viteză mare (scăpând de sub controlul conducătorului)
• Vorbă-n vânt = vorbă fără rost