Substantiv

• (zool.) (Delphinus delphis) mamifer marin cu corpul în formă de fus, care atinge mărimea de trei metri, cu botul alungit, prevăzut cu numeroși dinți conici, și care trăiește în grupuri compacte în toate mările.
• (la înot) procedeu tehnic de înot în care sportivul, culcat cu fața în jos, înaintează la suprafața apei prin mișcarea simultană și simetrică a brațelor, dinainte spre înapoi, coordonată cu bătaia simultană în plan vertical a picioarelor.

Sinonime

• 2: (la înot) fluture

Cuvinte derivate

• delfinariu
• Delfinul

Cuvinte apropiate

• delfinide
• delfinieră
• delfinist
• delfinologie

Substantiv

• (ist.) titlu feudal purtat de unii conți din Franța.
• (p.restr.) titlu purtat de fiul cel mai mare al regilor Franței, moștenitorul prezumtiv al tronului (și suzeran al provinciei Dauphiné).

Substantiv

• (la pl.) gen de pești marini răpitori având corpul acoperit cu solzi mărunți, aspri, cu coada formată din doi lobi inegali, care ajung uneori la 15 metri lungime, cu cinci fante branhiale pe laturile capului si cu schelet cartilaginos.
• (și la sg.) pește care face parte din acest gen.
• (fig.) om lipsit de scrupule, hărpăreț, lacom.

Sinonime

• 1-2: (iht.) scal

Cuvinte compuse

• rechin alb
• rechin albastru
• rechin ciocan
• rechin tigru