Substantiv

• poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., fiind însoțită, de obicei, de o melodie adecvată; specie muzicală a creației folclorice românești, având caracteristicile de mai sus.

Cuvinte derivate

• doinar
• doinaș
• doini
• doinișoară
• doiniță

Substantiv

• creion moale, colorat, folosit în pictură.
• desen executat cu un astfel de creion, reprezentând, mai ales, o priveliște din natură.
• poezie lirică în care se zugrăvește un peisaj.
• compoziție muzicală compusă pe versurile unei asemenea poezii.