Substantiv

• grup de oameni care, sub conducerea unui șef, îndeplinesc în același timp o muncă sau o acțiune comună.
• grup de sportivi constituit într-o formație, în cadrul căreia se antrenează, sub conducerea unui specialist, și participă la competiții.
• fiecare dintre cele două formații care își dispută un meci (de fotbal, baschet, hochei, polo etc.).

Cuvinte derivate

• preechipă

Cuvinte compuse

• spirit de echipă

Substantiv

• ansamblu de obiecte, de animale sau de plante asemănătoare, aflate laolaltă.
• ansamblu de obiecte, de piese etc. de același fel, reunite pe baza caracteristicilor funcționale și alcătuind un tot.
• ansamblu de persoane reunite (în mod stabil sau temporar) pe baza unei comunități de interese, de concepții etc.; grupă, colectiv.
• (spec.) fracțiune politică; grupare formată din reprezentanții unui partid sau ai unui curent politic.
• (mat.) mulțime de elemente în care fiecărei perechi de elemente îi corespunde un element din aceeași mulțime, în care este adevărată asociativitatea oricare ar fi elementele mulțimii, în care există un element neutru și un element opus legii de compunere a mulțimii.

Cuvinte derivate

• grupuleț
• grupușor
• microgrup

Cuvinte compuse

• grup sanitar

Expresii

• Grupuri-grupuri = (în) mai multe cete sau grămezi

Exemple

• Grup electrogen.