Substantiv

• pasăre terestră de talie mare, originară din Australia, asemănătoare cu struțul, dar lipsită de creastă (Dromiceius novaehollandiae).

Substantiv

• (ornit.) (Struthio camelus) pasăre alergătoare mare de stepă, cu picioare lungi și puternice, cu gât lung și golaș, cu aripi mici, inapte pentru zbor, cu pene frumoase, moi, negre sau brune-cenușii, întrebuințate ca podoabă, care trăiește îndeosebi în regiunile tropicale ale Africii.

Sinonime

• (ornit.) (ieșit din uz) strutocamil

Cuvinte derivate

• struță

Expresii

• (A avea) stomac de struț = (a avea) stomac mare, rezistent, care digeră bine

Substantiv

• (reg.) buchet de flori.

Sinonime

• buchet, mănunchi

Cuvinte derivate

• struțișor
• struțuc
• struțucel
• struțucior
• struțurel
• struțușor

Cuvinte compuse

• struțul-mirelui