Substantiv- capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic în trecerea dintr-o stare în altă stare dată.
- forță, putere, tărie, vigoare, capacitate de a acționa.
- fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni.
Sinonime- 1: dinamism, forță, impetuozitate, putere, robustețe, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă, (livr.) potență, (pop.) vânjoșenie, vânjoșie, vârtoșie, voinicie, (reg.) mau, vânj, vlastă, (Munt., Olt. și Ban.) snagă, (înv.) sforță, tărime, vârtute, vlavie, (fig.) sevă
- 2: bărbăție
Cuvinte compuse- energie atomică, energie nucleară
- energie cinetică
- energie electrică
Exemple- Am pierdut energia.
- Dă dovadă de o energie inepuizabilă.
| Substantiv- (în filozofia materialistă) substanță concepută ca bază a tot ceea ce există; realitatea obiectivă care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată de aceasta; diversitatea fenomenelor reprezentând diferite forme de mișcare ale acestei realități.
- substanță din care sunt făcute diverse obiecte; obiect, corp, element considerat din punctul de vedere al compoziției sale.
- (pop.) țesătură, pânză, stofă.
- domeniu de cunoaștere, de cercetare etc.; problemă, chestiune.
- conținut, cuprins; fond, esență.
- date, informații care stau la baza unei lucrări.
- totalitatea cunoștințelor care se predau în cadrul unui obiect de studiu (în învățământ).
Cuvinte derivateCuvinte compuse- materie primă
- materie cenușie
- tablă de materii
Expresii- A intra în materie = a începe (după o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis
|
Comentarii: