Substantiv

• fiecare dintre părțile unei clădiri de deasupra parterului, cuprinzând încăperile situate pe același plan orizontal; cat, nivel.
• parte dintr-o mașină de forță în care se produce o variație a vitezei sau a presiunii fluidului.
• parte a unui amplificator electric în care se produce una dintre amplificări.
• complex de straturi bine individualizate petrografic și faunistic, corespunzând celei mai mici diviziuni a timpului geologic.

Cuvinte derivate

• subetaj

Cuvinte compuse

• etaj de vegetație

Substantiv

• încăpere de locuit situată direct sub acoperișul unei case.
• etaj aflat sub acoperiș.