Substantiv

• prezentare organizată, publică a unor obiecte selecționate, pentru a pune în lumină specificul unei activități, realizările unui artist etc. sau în scop instructiv.
• loc sau clădire special amenajate unde sunt expuse aceste obiecte.
• parte a unei opere literare, în special dramatice, situată la începutul acesteia, în care se schițează datele fundamentale ale acțiunii, personajele etc.

Substantiv

• loc mai întins și special amenajat într-un oraș sau la marginea unui oraș, unde se vând și se cumpără (zilnic sau la anumite date) vite, cereale, alimente, zarzavaturi etc.
• operație de vânzare și cumpărare care are loc într-un târg; (p.gener.) operație de vânzare și cumpărare; tocmeală, târguiala.
• (pop.) învoială, acord, înțelegere.
• așezare orășenească (mai mică).
• (pop.) centrul unui oraș; partea orașului unde se află centrul comercial.

Cuvinte derivate

• târguleț
• târgușor

Cuvinte compuse

• târgul de fete

Expresii

• A face (sau a încheia) târg (ul) cu cineva = a încheia cu cineva, o tranzacție comercială
• A se ajunge (sau, rar, a ajunge pe cineva) cu târgul = a cădea de acord asupra prețului unei vânzâri sau cumpărări, a cădea la învoială, a se învoi din preț