Substantiv

• capacitate, posibilitate, însușire morală sau intelectuală a cuiva; aptitudine.
• însușire, capacitate pe care o are un fenomen, un obiect, un sistem etc. de a acționa, a se dezvolta, a realiza ceva.
• unitate didactică și administrativă în cadrul unei instituții de învățământ superior, condusă de un decan și cuprinzând un ansamblu de discipline înrudite între ele, pentru pregătirea studenților și a doctoranzilor într-un anumit domeniu de specialitate.

Substantiv

• instituție de învățământ superior cu mai multe facultăți și secții, care pregătește specialiști de înaltă calificare.
• localul acestei instituții.

Cuvinte derivate

• universitar
• universiadă

Cuvinte compuse

• universitate de partid
• universitate populară

Cuvinte apropiate

• univers
• universal