Substantiv

• temperatură ridicată a corpului, care constituie reacția organismului la un agent infecțios, toxic etc.; temperatură, căldură, arșiță, fierbințeală.
• (urmat de determinări arătând felul bolii) nume dat mai multor boli care se manifestă prin temperatură ridicată.
• (fig.) emoție, neliniște, încordare (înaintea sau la timpul producerii unui eveniment).

Cuvinte compuse

• febră aftoasă
• febră recurentă
• febră musculară

Substantiv

• gradul, starea de căldură a unui mediu, a unui corp etc.
• stare fiziologică constantă a corpului animal, reprezentând echilibrul dintre căldura produsă și cea pierdută.
• gradul de căldură ridicată a corpului omenesc, reprezentând un simptom patologic; fierbințeală, febră.

Cuvinte apropiate

• fierbinte
• cald
• călduț
• rece
• febră

Cuvinte compuse

• temperatură absolută
• temperatura camerei

Exemple

• A se păstra la o temperatură de maxim 5 grade Celsius.
• Ai temperatură; cred că ai răcit.