Substantiv

• procedeul tehnic de înregistrare și păstrare "permanentă" a imaginilor, folosind modificarea proprietăților fizice ale unor materiale (substanțe chimice), sau folosind dispozitive electronice care generează semnale electrice în funcție de intensitatea luminii.
• imagine pe un suport, obținută prin procesul fotografiei.
• arta și tehnica fotografierii

Sinonime

• poză

Cuvinte derivate

• a fotografia
• fotograf
• fotografiere

Verb

• forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru fotografia.

Substantiv

• ramură a artelor plastice care interpretează realitatea în imagini vizuale, prin forme colorate, bidimensionale, desfășurate pe o suprafață plană.
• lucrare artistică executată de un pictor.
• ansamblul creațiilor plastice care definesc personalitatea unui pictor.
• ansamblul operelor, stilurilor și procedeelor specifice pictorilor dintr-o țară, dintr-o epocă, dintr-o școală etc.
• (fig.) descriere sugestivă (într-o operă beletristică) a fizicului și a caracterului personajelor, a unor scene din viața reală și din natură etc.

Sinonime

• 1: (înv. și pop.) zugrăveală, zugrăvit, (înv.) zugrăvie
• 2: (concr.) pânză, tablou, (înv. și pop.) zugrăveală, (reg.) chip, (înv.) nacazlâc, zugrăvitură

Cuvinte derivate

• picta
• pictare
• pictat
• pictor, pictoriță
• pictura
• picturare
• picturat

Cuvinte apropiate

• artă

Exemple

• Învață pictura.
• Pictura este o artă.
• O pictură în ulei.