Substantiv

• cea mai înaltă treaptă de înzestrare spirituală a omului, caracterizată printr-o activitate creatoare ale cărei rezultate au o mare însemnătate; persoană care are o asemenea înzestrare.
• fire, natură, caracter specific.
• (mitol.; azi în stilul poetic) spirit protector; duh (bun sau rău).
• armă militară care cuprinde trupe specializate pentru executarea lucrărilor de fortificații, de drumuri, de poduri etc.

Cuvinte derivate

• genist

Substantiv

• aptitudine, înclinare înnăscută într-un anumit domeniu; capacitate deosebită, înnăscută sau dobândită, într-o ramură de activitate, care favorizează o activitate creatoare.
• persoană înzestrată cu aptitudini remarcabile.

Cuvinte derivate

• talentat