Substantiv

• (bot.) (Triticum) gen de plante erbacee din familia gramineelor, cu rădăcina adâncă, cu frunzele lanceolate, cu inflorescența în formă de spic, din ale căror boabe se face făină.
• (bot.) plantă care face parte din acest gen.
• (p.ext.) sămânța acestei plante.
• (adesea la pl.) semănătură, lan, holdă de grâu sau, (p.gener.), de cereale.
• (la pl.) cereale sub formă de boabe.

Cuvinte derivate

• grânar
• grâne
• grânețe
• grângoașă
• grâuleț, grâușor
• grăuncior
• grăunte
• grăunțos

Cuvinte compuse

• floarea-grâului
• germeni de grâu
• grâu moale
• grâu-negru
• grâu tare
• grâul-cucului
• grâul-potârnichii
• grâul-prepeliței, grâul-prepelițelor

Cuvinte apropiate

• alac
• hrișcă
• mei
• orez
• orz
• ovăz
• porumb
• secară
• sorg
• triticală

Substantiv

• (bot.) (Secale cereale) plantă anuală din familia gramineelor, cu paiul mai înalt și cu spicul mai aspru decât al grâului, care se cultivă ca plantă alimentară și furajeră.

Sinonime

• (bot.) (reg.) hărană, salbă, secărea

Cuvinte derivate

• secărea
• secărică
• secăriță
• secăroș

Cuvinte compuse

• corn-de-secară
• cornul-secarei
• pintenul-secarei
• secară-cornută

Cuvinte apropiate

• alac
• grâu
• hrișcă
• mei
• orez
• orz
• ovăz
• porumb
• sorg
• triticală

Paronime

• seca

Verb

• forma de persoana a III-a plural la perfect simplu pentru seca.