Substantiv

• rocă eruptivă foarte dură, granuloasă, întrebuințată la construcții.

Substantiv

• rocă calcaroasă cristalină, de diverse culori, care se poate ciopli și lustrui, întrebuințată la lucrări de sculptură și arhitectură.
• bloc sau bucată de marmură cioplită și lustruită; sculptură, statuie de marmură.

Cuvinte derivate

• mărmurar
• mărmuri
• înmărmuri

Expresii

• A fi marmură sau a fi rece ca o marmură (sau ca marmura) = a fi insensibil, a rămâne indiferent față de orice