Substantiv

• instrument optic alcătuit din mai multe lentile (și prisme) dispuse într-un tub și servind, în astronomie, în topografie, în tehnica militară etc. la observarea obiectelor depărtate.
• dispozitiv de sprijinire a pieselor lungi și subțiri, în timpul prelucrării lor la strung.
• element arhitectonic de forma unei bolți semicilindrice, folosit de obicei pentru amplasarea unei deschideri sau pentru crearea unui efect decorativ.

Cuvinte derivate

• lunetist

Substantiv

• instrument optic care utilizează fenomenul reflexiei luminii pe o oglindă concavă, folosit în astronomie pentru observarea aștrilor.