Substantiv

• loc unde se termină o suprafață; extremitate, capăt al unei suprafețe.
• (spec.) hotar, frontieră.
• (spec.) periferie.
• (spec.) mal, țărm.
• circumferință a gurii unei gropi sau a unui recipient; loc unde se termină o groapă sau un recipient.
• (fig.) limită până la care se poate admite sau concepe ceva.

Cuvinte derivate

• mărginaș
• mărginean
• mărgini
• mărginuță
• mărgioară
• nemargine

Substantiv

• (livr.) rezervă de care se poate dispune în anumite limite.