Substantiv

• unul dintre cele patru puncte cardinale aflat în direcția stelei polare.
• parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată spre nord.
• popoarele, lumea etc. din aceste regiuni.

Sinonime

• (geogr.) miazănoapte, (livr.) septentrion, (înv. și reg.) crivăț, (prin vestul Transilv.) scăpătat, (înv.) sever

Antonime

• sud

Cuvinte derivate

• nordic
• nord-american
• nord-coreean
• nord-dunărean
• nord-vietnamez

Cuvinte compuse

• nord magnetic
• Polul Nord

Cuvinte apropiate

• est
• nord-est
• nord-vest
• sud
• sud-est
• sud-vest
• vest

Exemple

• O furtună dinspre nord.
• Nordul țării.

Substantiv

• unul dintre cele patru puncte cardinale aflat în partea opusă nordului.
• parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc., așezată spre sud.
• popoare, populații care locuiesc în sud.

Sinonime

• (geogr.) miazăzi, (înv. și pop.) miază, (Transilv.) prânz, (înv.) austru, meriziu

Antonime

• nord, miazănoapte, septentrion

Cuvinte derivate

• sudic

Cuvinte compuse

• Polul Sud

Cuvinte apropiate

• est
• nord
• nord-est
• nord-vest
• sud-est
• sud-vest
• vest

Exemple

• Spre sud se zărea soarele.