Substantiv

• acțiune conștientă îndreptată spre un anumit scop; rezultat al unei activități creatoare; lucrare, faptă.
• lucrare originală de artă, de știință etc.; creație (artistică).
• (la sg., cu sens colectiv) totalitatea lucrărilor unui artist sau ale unui om de știință, ale unui creator în general.

Substantiv

• compoziție muzicală scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe textul unui libret dramatic; reprezentare scenică a acestei lucrări.
• clădire destinată reprezentării unor asemenea compoziții.

Substantiv

• clădire sau loc special amenajat în vederea reprezentării de spectacole; (p.ext.) instituție de cultură care organizează spectacole.
• spectacol, reprezentație dramatică.
• (fam.) discuție aprinsă între mai mulți, ceartă care atrage pe curioși.
• arta de a prezenta în fața unui public un spectacol, o piesă.
• profesiunea de actor, de regizor.
• literatură dramatică; culegere de piese.
• ansamblul operelor dramatice care prezintă caractere comune sau au o origine comună.
• loc unde se petrece un eveniment, unde are loc o acțiune.

Cuvinte derivate

• teatrologie

Cuvinte compuse

• teatru de operații, teatru de război

Expresii

• A face (sau a juca) teatru = a se preface