Substantiv

• ceea ce este propriu, caracteristic fiecărei persoane și o distinge ca individualitate; ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană; felul propriu de a fi al cuiva.
• persoană cu aptitudini deosebite și cu alese însușiri intelectuale și morale, care se realizează și se manifestă în mod practic prin reușite într-un anumit domeniu de activitate.
• persoană care deține o funcție importantă în viața politică, socială, culturală.
• (astăzi rar; mai ales la pl.) aluzie tendențioasă și jignitoare la adresa unei persoane.

Sinonime

• 1: (psih.) persoană, individualitate, originalitate
• 2-3: personaj

Antonime

• impersonalitate

Cuvinte derivate

• persoană
• personaj
• personal
• personifica
• personificare
• personificat

Cuvinte compuse

• personalitate juridică
• cultul personalității

Exemple

• Personalitatea unui artist.
• O personalitate marcantă.
• Personalitate politică.

Substantiv

• ansamblul trăsăturilor fiziologice și nervoase ale unei persoane, care determină diferențieri psihice și de comportament între indivizi; fire.
• energie vitală, avânt, elan, impetuozitate; vioiciune.

Cuvinte derivate

• temperamental
• temperamentos