Substantiv

• (de obicei urmat de determinări care indică materia) bucată de material cu fețele plane și cu o grosime uniformă și mult mai mică decât celelalte două dimensiuni.
• disc de ebonită pe care se imprimă vibrațiile vocii sau ale unui instrument muzical, spre a fi apoi reproduse cu ajutorul gramofonului, al patefonului, al pick-up-ului.
• (înv.) tăbliță de ardezie pe care învățau să scrie școlarii începători.
• (tipogr.) foaie de metal pe care se imprimă literele.
• (med.) proteză dentară mobilă.

Cuvinte derivate

• pal
• pefele
• plăcuță

Cuvinte compuse

• placă aglomerată
• placă turnantă, placă învârtitoare
• placă fotografică
• placă funerară

Expresii

• (fam.) A schimba placa = a schimba subiectul unei discuții (care a ajuns să plictisească) sau atitudinea față de cineva

Exemple

• Placă dentară.

Substantiv

• element de construcție în formă de platformă, care separă etajele unei clădiri sau alcătuiește partea carosabilă a unui pod.
• suport pentru fixarea unei mașini.