Substantiv

• (în practicile creștine) căință pentru păcatele săvârșite; (p.gener.) regret pentru o faptă rea, o greșeală etc.; pocăială.

Substantiv

• părere de rău cauzată de pierderea unui lucru sau a unei ființe, de o nereușită sau de săvârșirea unei fapte nesocotite; p. ext. remușcare, căință.

Sinonime

• căință, mustrare, pocăință, remușcare, părere de rău, (rar) penitență, pocăială, (înv.) înfrângere, pocaianie, (franțuzism înv.) repentir

Cuvinte derivate

• regreta
• regretabil
• regretare
• regretat

Cuvinte apropiate

• regresa
• regresare
• regresat
• regresiv

Exemple

• Simțea un sincer regret pentru cele făcute.