Substantiv

• construcție de lemn, de piatră, de beton, de metal etc. care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ, susținând o cale de comunicație terestră (șosea sau cale ferată) și asigurând continuitatea căii peste un obstacol natural sau artificial.
• pod demontabil, format dintr-un șir de bărci sau de plute legate de ancore sau de piloți.
• punte suspendată (mobilă) la o cetate sau la un castel medieval.
• platformă având forma asemănătoare cu a unui pod și care servește ca loc de lucru, ca element de protecție etc.; (spec.) macara cu scheletul în formă de pod, pe care se deplasează aparatul de ridicare și de transportare a greutăților.
• (înv.) puntea unei nave.
• (înv.) pavaj din scânduri groase de stejar cu care se acopereau străzile; caldarâm: (p.ext.) stradă, uliță pavată cu scânduri.
• (în practicile religiei creștine ortodoxe) bucată de pânză îngustă și lungă care se așterne din loc în loc pe parcursul unui cortegiu mortuar.
• spațiul dintre acoperiș și planșeul superior al unei clădiri.
• (p.ext.) tavan, plafon.
• lucrare protetică dentară, metalică sau mixtă, folosită ca metodă terapeutică.

Cuvinte derivate

• podar
• podeață
• podeț
• podi
• podiș
• podișcă
• podișor
• poduleț
• podurel
• podușcă
• poduț
• podărit

Cuvinte compuse

• pod de gheață
• pod carstic
• pod plutitor, pod umblător
• pod-basculă
• pod rulant
• pod basculant
• podul sondei
• pod de siguranță
• podul mâinii
• podul palmei

Expresii

• A face pod cu palma mâinii = a pune mâna streașină la ochi pentru a putea vedea mai bine
• (sport) A face podul = a face o figură caracteristică prin îndoirea corpului pe spate în semicerc, cu sprijin pe mâini și pe picioare
• A călca (sau a se uita) (ca) din pod, = se spune despre un om plin de sine, îngâmfat, încrezut
• A cădea ca din pod = a rămâne surprins, uimit, dezorientat, buimac
• A călca ca din pod = a merge cu pași nesiguri, greu

Exemple

• Pod de vase.
• Podul Mogoșoaiei.

Substantiv

• diminutiv al lui pod; poduleț, podișcă, poduț, podiș, podișor, podurel.
• scândură, pod mic, rudimentar, așezat peste șanțul de la marginea drumului (pentru a permite accesul în curte); podișcă.