Substantiv- (zool.) (Sus, mai ales Sus scrofa domesticus sau Sus domesticus) mamifer domestic omnivor, cu capul de formă conică, cu botul alungit, cu corpul acoperit cu păr aspru, scurt și relativ rar, crescut pentru carnea și grăsimea lui.
- (p.restr.) carne de porc.
- (fig., depr.) epitet depreciativ pentru un om obraznic, grosolan, nerușinat, josnic, ticălos, mișel.
Sinonime- 1: (zool.) (pop.) râmător, râtan, (înv.) sfin
Cuvinte derivate- porcan
- porcar
- porcaș
- porcăi
- porcăire
- porcăit
- porcărie
- porcesc
- porci
- porcire
- porcit
- porcoi
- porcos
- porculeț
- porcușor
Cuvinte compuse- bășica-porcului
- bășina-porcului
- beșina-porcului
- beșul-porcului
- brânca-porcului
- iarba-porcului
- Luceafărul-Porcilor
- mărul-porcului
- pâinea-porcului
- părul-porcului
- pita-porcului
- plăcinta-porcului
- porc-de-apă
- porc-de-mare
- porc-de-pădure
- porc-sălbatic, porc-mistreț
- porc-spinos, porc-ghimpos
- spanacul-porcilor
- steaua-porcului
- urechea-porcului
Cuvinte apropiate- poarcă
- purcel
- sui-
- suiformă
- suin
Expresii- A face (pe cineva) albie (sau troacă) de porci = a certa (pe cineva) cu vorbe aspre, injurioase
- A îngrășa porcul în ajun = a încerca (zadarnic) să recuperezi în ultimul moment timpul multă vreme pierdut
- A mâna porcii la jir = a dormi sforăind tare
- A mânca ca un porc = a mânca în mod dizgrațios, hărpăind și clefăind
- A se purta ca un porc = a se purta urât, grosolan
- A tăcea ca porcul în păpușoi (sau în cucuruz) = a tăcea prefăcându-se că este preocupat de ceva foarte important spre a nu răspunde la aluzii sau la învinuiri directe
- Când o zbura porcul = niciodată
- Cine se bagă (sau se amestecă) în tărâțe, îl mănâncă porcii = cine se bagă (sau se amestecă) unde nu trebuie, se alege cu neplăceri
- N-am păzit (sau n-am păscut) porcii împreună = nu suntem egali spre a-ți permite gesturi de familiaritate cu mine
- Născut în zodia porcului = exagerat de norocos
- Porc de câine = om de nimic, netrebnic, ticălos
| Verb- (v.intranz.) (despre porci) a scormoni pământul cu râtul.
- (v.tranz.) (fam.) (persoane) a încerca să submineze, răscolind trecutul cuiva (pentru a-i găsi lucruri compromițătoare).
Sinonime- 1: (reg.) jimui, râmui, râtui, ruciuli, rujmuli, (Munt.) tefui
- 2: scurma
Cuvinte derivate- râmare
- râmat
- râmă
- râmător
- râmătură
- râmui
- râmuș
Expresii- (tranz.; pop.) A râma (un gând pe cineva) la inimă = a chinui (un gând) pe cineva
Substantiv- forma de singular articulat pentru râmă.
|
Comentarii: