Substantiv

• (ornit.) (mai ales Hirundo rustica) pasăre călătoare insectivoră cu coada adânc bifurcată, cu pene albe-gălbui pe burtă și negre-albăstrui pe spate.
• (mar.) ultima dintre cele cinci pânze ale unui catarg, așezată în vârful acestuia.

Sinonime

• 1: (ornit.) rândunea, (reg.) rânduniță, (înv.) rândunelă

Cuvinte compuse

• buruiana-rândunicii
• poala-rândunicii
• rândunica-Domnului
• rândunică-de-apă
• rândunică-de-fereastră
• rândunică-de-lut
• rândunică-de-mare
• rândunică-de-munte
• rândunică-de-pădure
• rândunică-de-pământ
• rândunică-de-pârâu
• rândunică-de-ploaie
• rândunică-de-turn
• rândunică-de-ziduri
• rochița-rândunicii

Cuvinte apropiate

• rândunea
• rândunel
• rândunelă
• rândunic

Expresii

• Cu o rândunică nu se face primăvară = un singur fapt îmbucurător nu dă dreptul la concluzii de generalizare favorabilă

Substantiv

• (ornit.) (Passer domesticus) pasăre mică cu penele de culoare brună împestrițate cu negru, cu pântecele cenușiu, cu ciocul scurt, conic și cu coada trunchiată.

Sinonime

• (ornit.) (reg.) brabete, (Transilv., Ban. și Bucov.) pasăre, (Olt. și Ban.) vrăbete

Cuvinte derivate

• vrăbier
• vrăbioară
• vrăbioi
• vrăbiuță

Cuvinte compuse

• vrabie albastră
• vrabie bufon
• vrabie-de-barbă-neagră
• vrabie-de-Java
• vrabie-de-orez
• vrabie-de-stuf
• vrabie-de-trestie

Expresii

• A avea minte de vrabie = se spune despre o persoană lipsită de judecată
• Nu da vrabia din mână pe cioara din par (sau din gard) = mai bine mulțumește-te cu puținul de care dispui, decât să râvnești la promisiuni mai avantajoase, dar nesigure
• Vrabia-i tot pui (și ea moare de bătrână) = se spune despre o persoană care pare mai tânără decât este
• Vrabia mălai visează = fiecare se gândește la ceea ce îi trebuie, la ceea ce-i place