Substantiv

• înlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva (de aceeași natură).
• faptul de a ceda un lucru, un bun, pentru a lua altul în locul lui; procesul circulației mărfurilor ca formă de repartizare a bunurilor produse de societate.
• (concr.) ceea ce se primește, se obține în locul a ceea ce s-a cedat; echivalent, compensație.
• transformare a unei sume de bani în alta de aceeași valoare, dar constând din alte monede.
• (fiz.) trecere a unei energii, a unei sarcini electrice, a unei particule etc. de la un sistem fizic la altul, dintr-o parte în alta.
• totalitatea lucrătorilor, funcționarilor etc. care se găsesc în același interval de timp la lucru într-o secție, într-un serviciu etc. în care lucrează mai multe rânduri de angajați; echipă de lucrători sau persoane care, după un interval de timp determinat, înlocuiește sau este înlocuita în muncă de altă echipă sau de altă persoană; interval de timp cât lucrează astfel o echipă sau o persoană.
• (mai ales la pl.) rufărie de corp (sau de pat) care înlocuiește pe cea murdară; primeneli.

Cuvinte derivate

• liber-schimbism
• liber-schimbist
• schimbaș

Cuvinte compuse

• piesă de schimb
• schimb de materii
• schimburi respiratorii
• casă de schimb
• scrisoare de schimb
• agent de schimb

Expresii

• Schimb de cuvinte = discuție aprinsă, ceartă

Substantiv

• totalitatea salariaților care lucrează în același timp și după același program într-o întreprindere sau instituție în care se lucrează cu mai multe schimburi; schimb.
• intervalul de timp cât lucrează o tură.
• (rar) tur.
• (înv. și reg.) rișcă.

Cuvinte derivate

• contratură

Substantiv

• piesă, în formă de turn, la jocul de șah; turn.