Substantiv

• unealtă formată dintr-un corp de oțel cu tăiș și un ochi în care se fixează o coadă de lemn, folosită pentru doborârea arborilor, la scurtatul sau despicatul lemnelor, la cioplit și (în trecut) ca armă de luptă.

Cuvinte derivate

• securice

Substantiv

• unealtă pentru tăiat copaci, pentru despicat lemne etc., formată dintr-un corp de oțel cu tăiș la un capăt și cu un orificiu la partea opusă, în care se fixează o coadă de lemn tare.

Sinonime

• (prin Bucov.) manea

Cuvinte derivate

• toporan
• toporaș, toporel, toporuș
• toporășiu
• toporâște
• toporișcă

Cuvinte apropiate

• lemn
• secure

Expresii

• A fi topor de oase = a avea de îndurat greutăți mari, a suferi mult
• A sta cu toporul la brâu = a fi totdeauna gata de ceartă, de bătaie

Exemple

• A tăia lemne cu toporul.