Substantiv

• segment fonetic alcătuit dintr-unul sau din mai multe foneme pronunțate printr-un singur efort respirator.

Cuvinte compuse

• silabă închisă
• silabă deschisă

Substantiv

• vibrație a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată de ureche.
• vibrație muzicală.
• anunțare, vestire (a unui eveniment); semnal.
• răsunet; ecou.
• vâlvă, gălăgie.
• (lingv.) element al vorbirii rezultat din modificarea curentului de aer expirat prin articulație.

Sinonime

• bubuire, son, notă, zgomot, foșnet

Antonime

• liniște, tăcere, silențiu

Cuvinte derivate

• hipersunet
• infrasunet
• ultrasunet

Cuvinte compuse

• sunet asociat
• sunet complex
• sunet reverberat
• sunet vobulat