Substantiv

• substanță organică ce se găsește în semințele, fructele și tuberculele plantelor și care se folosește în industria alimentară, chimică etc.

Substantiv

• (de obicei urmat de determinări care arată felul) pulbere obținută prin măcinarea boabelor de cereale sau a altor semințe de plante și folosită în alimentație.
• pulbere obținută prin măcinarea anumitor materiale.

Cuvinte derivate

• făina
• făinar, făinăreasă
• făinare
• făinat
• făinărie
• făineală
• făinos
• făinoșa
• făinoșare
• făinoșat
• înfăina
• înfăinare
• înfăinat

Cuvinte compuse

• făină animală
• făină de oase
• făină de păpușoi
• făină de pește
• făină de porumb

Cuvinte apropiate

• chiflă
• pâine

Paronime

• farin

Expresii

• Altă făină se macină acum la moară = s-a schimbat situația, lucrurile nu mai sunt cum au fost
• Cu un ochi la slănină și cu altul la făină = sașiu; ciacâr

Exemple

• Făină de grâu.